10401513_866854520051669_3059153389822406528_n

În Nepal este aproape seară – 7 PM

Primul pas a fost să fac cunoștință cu organizatorii, apoi am mers pe teren pentru a vedea problemele cu care se confruntă comunitatea nepaleză din Katmandu.

Astazi am facut cunoștință cu 3 medici , cu care voi lucra de maine in zona Dhading.

Dragi prieteni,
Astazi m-am alaturat unei chipe de medici chirurgi, ajutandu-i in cele 4 interventii chirurgicale, intr-un spital din Kathmandu.
Pentru o perioada de timp aici o sa-mi ofer priceperea si asistenta medicala.

Spre finalul interventiei chirugicale, pansand zona operata.

Am reusit cu usurinta sa ma integrez in echipa de medici chirurgi, fiind apreciat pentru profesionalismul pe asistenta medicala.

Programul este destul de incarcat, insa in scurtele pauze si dupa final de interventie imi iau un timp in care ma gandesc la acasa, prietenii mei dragi, care asteapta in fiecare zi un semn – ca sunt bine.

Toti acesti ani de voluntariat pe Ambulanta m-au ajutat acum sa actioneze profesionist in cazurile pe care le-a intalnit in Dhading, Kathmandu – Nepal.

Pentru acest lucru va sunt recunoscator tuturor celor din echipa de pe Ambulanta pentru ca m-ati ghidat, informat, invatat sa intervin profesionist in cazurile de urgenta.

 

10406647_978327575534428_5573383782213892035_n
Ionuț Ursu, plecat ca voluntar într-o misiune umanitară în Nepal, acordă asistență medicală populației afectate în urma calamităților naturale. Tânărul este apreciat și de medicii cu care face acum echipă într-un spital din Kathmandu.Ionuț Ursu (26 de ani), tânărul plecat pe 7 mai într-o misiune umanitară în Nepal, a avut parte în ultimele două săptămâni de experiențe greu de uitat. Chiar din primele zile, el a făcut cunoștință cu realitățile crunte ale unei țări lovite de cutremurul de 7,8 grade pe scara Richter produs pe 25 aprilie. „Am acordat îngrijiri medicale unei persoane in timp ce mă plimbam prin Kathmandu. I-am măsurat valorile vitale, am constatat că persoana în cauză este dezhidratată. Am rugat pe localnici să-i aducă o sticlă cu apă, lucru pe care l-au și făcut.”, povestea Ionuț pe 9 mai, zi în care a făcut cunoștință cu medicii cu care urma să lucreze într-un sat din apropierea capitalei Kathmandu, Dhading, o zonă grav avariată de cutremur. „Sunt alături de o echipa formata din 4 doctori, 2 asistente, 2 farmacisti la cota 2.500 – 3.000, oferind asistenţă medicală locuitorilor din opt sate“, spunea Ionuţ. Pe lângă primul ajutor acordat populației afectate, și în special copiilor, tânărul paramedic nu s-a dat în lături să sprijine și activitățile de reconstrucție sau de îndepărtare a ruinelor. „În zona Dahling, în care sunt opt sate, Ionuț a oferit o mana de ajutor și la ridicarea corturilor.”, spune Brândușa Balan, unul din oamenii care îl ajută pe Ionuț să comunice ultimele noutăți din Nepal. În acea zonă, Ionuț a trăit experiența cutremurului de 7,3 grade Richter produs pe 12 mai. Mulți prieteni s-au îngrijorat și au încercat să afle detalii despre urmările seismului, însă voluntarul i-a liniștit pe cei din țară preocupați de viața lui. Presiunea timpului pe care l-a dedicat integral răniților nu i-a permis să transmită prea multe informații, însă fotografiile pe care le-a postat pe contul său de facebook spun mai mult decât cuvintele.

Ajutor în sala de operații

La cinci zile după cutremur, Ionuț Ursu a anunțat că a revenit în capital Nepalului, pentru a ajuta victimele cutremurului care ajung în spitalul Manmohan Memorial Community. „M-am alăturat unei echipe de medici, ajutându-i în cele 4 intervenţii chirurgicale, într-un spital din Kathmandu. Pentru o perioada de timp aici o să-mi ofer priceperea şi asistenţa medicală”, transmitea Ionuț pe 17 mai. „E vorba de medici chirurgi ortopezi pe care Ionuț îi asistă cu instrumentarul de care au nevoie în timpul operațiilor. De asemenea, Ionuț mai ajută la pansarea pacienților”, mai precizează Brândușa Balan. Experiența pe care a căpătat-o în ultimii ani la Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, îi este de folos lui Ionuț, după cum el însuși recunoaște. „Toți acești ani de voluntariat pe Ambulanță m-au ajutat acum să acționez profesionist în cazurile pe care le-a întâlnit în Dhading, Kathmandu. Pentru acest lucru vă sunt recunoscător tuturor celor din echipa de pe Ambulanță pentru că m-ați ghidat, informat, învățat să intervin profesionist în cazurile de urgență”, spune tânărul. Ionuț mai transmite că în scurtul răgaz pe care îl are se gândește la prietenii din România. „Programul este destul de încărcat, însa în scurtele pauze și după final de intervenție îmi iau un timp în care mă gândesc la acasă, prietenii mei dragi, care așteaptă în fiecare zi un semn că sunt bine”.

autor: Florin Jbanca – Adevarul

Ionut Ursu
Brandusa Balan

“Exista un OM fara de care stiu ca nu as fi reusit sa iau legatura cu echipa medicala din spitalul Manmohan Memorial C.
Ii sunt recunoscator pentru sustinerea pe care mi-o ofera zi de zi.
Aceasta este pagina oficiala a organizatiei lui – care incearca sa dea o mana de ajutor comunitatii din Dhading.
https://www.facebook.com/ColdFeetFoundation

Activitatea mea de voluntariat din spital in Kathmandu. Impreuna cu o echipa extraordinara de medici chirurgi.Atunci cand pot fi de ajutor, ma simt implinit.

Hospital (3)
Dragi prieteni,Activitatea mea din spital Manmohan Memorial Hospital ( Thamel ) – Nepal – Kathmandu se apropie de sfarsit, undeva la începutul săptămânii viitoare.

Cuvintele îmi sunt sărace pentru a descrie starea mea interioară, dar voi pastra tot timpul in buzunarul inimii toate experiențele de aici, fiecare om pe care l-am întâlnit, fiecare secundă pe care am dăruit-o pe acest tărâm.

Sunt oameni cărora le sunt profund recunoscător pentru sprijinul acordat de a ajunge fizic până in Nepal, de a mă alătura echipelor medicale cu care am colaborat, atât cât m-am priceput, cu toată cunoașterea aprofundată în toți acești ani de voluntariat in cadrul Asociatia Societatea de Salvare Bucuresti ( Sabif ).

Gândul meu se indreaptă și către Cold Feet Foundation Nepal – Gopi și Ranju – cei care m-au luat sub aripa lor, în casa lor pentru încă două săptămâni, cei care au girat încrederea în acțiunea mea de voluntariat in spitalul din Kathmandu.

Cu recunoştiinţă,
Ionut Ursu

Best regards,

Dragi prieteni,

Activitatea mea s-a încheiat în Nepal. Sunt mulțumit de ceea ce am realizat până acum. Consider că activitatea mea aici a fost benefică.
Ne vedem în România!

 

Libertatea ()

Gândul zilei se îndreaptă către LIBERTATE

MotionARThoughts şi Ionuț Ursu sustin campaniile de prevenire a “Traficului de fiinţe umane” – un astfel de program de informare îl puteţi răsfoi online la adresele : eLiberare – http://www.eliberare.comhttps://vimeo.com/94364659

„Ţările din Europa de Est au devenit principalele exportatoare de fete în Uniunea Europeană. Conform puţinelor studii pe care le avem, în prezent 300.000 de femei se prostituează în Vest. Cât despre numărul celor care sunt vândute… Toate acestea se petrec sub ochii noştri, pe străzile noastre, în barurile noastre, în parcările oraşelor noastre. Oficial, autorităţile, reprezentanţii legii, politicienii se plâng. În realitate, procesele intentate traficanţilor de persoane sunt rarisime. Îmi dedic viaţa tuturor acestor fete care au cunoscut infernul, pentru a le asigura un loc unde să se refugieze dacă reuşesc să fugă. Dacă noi nu le ajutăm, atunci cine?” ~ Iana Matei, „De vânzare: Mariana, 15 ani”

Fii un luptător pentru libertate! Fii diferit!” – https://vimeo.com/118696231


Dragi prieteni,

Duminică am participat alături de alți speakeri din domenii diverse, la un eveniment aparte organizat de asociația Ajungem MARIhttp://www.ajungemmari.ro .

La acest eveniment le-am povestit copiilor și tinerilor, despre experiența mea de voluntar pe Ambulanță.

Prin acest proiect asociația își propune să deschidă noi perspective copiilor și tinerilor instituționalizați.

“Prin proiectul “Îndrăznește să visezi!” vrem să îi ajutăm pe copiii instituționalizați să facă primii păși în orientarea profesională și să indrăznească să țintească mult mai sus.

Este vârsta la care ei își formează visele și vrem să înțeleagă că prin determinare și o educație solidă și ei pot ajunge exact ce își doresc.

Împreună cu parteneri din mediul de afaceri și aria culturală, ne dorim să le deschidem porțile companiilor, fabricilor, sălilor de spectacol sau chiar televiziunilor.

Ne dorim să deschidem aceste uși care sunt închise pentru copiii din centre de plasament. Percepția lor asupra realității este limitată la viață din centru și orele de la școală. Vrem ca ei să înțeleagă ce înseamnă un mediu de lucru, să cunoască representanti din fiecare profesie și să poată discuta despre fiecare domeniu de activitate.”

 

 

12036914_1045172382183280_2488407462313538625_n

Dragi prieteni,De două zile mă aflu in orașul Deva – capitala de județ Hunedoara.

Astăzi am avut ocazia să vizitez zonele istorice ale regiunii.

Sunt recunoscător echipei ” Premianții fără premii”, reprezentată prin Dan Terteci.

Am fost invitat ca premiant la evenimentul “Premianți fără premii” –https://www.facebook.com/premiantiifarapremii. Mă simt onorat și privilegiat să iau parte la acest semn de mulțumire din partea comunității din Deva.

Dragi prieteni,

Mi-am început ziua cu emoții multe și intense. Mă aflu la Deva unde am participat la evenimentul “Premianții fără premii” care a avut loc în Piața Victoriei, la statuia lui Decebal. M-am întâlnit aici cu multe persoane – profesori, pensionari, tineri a toate categoriile de vârstă și sociale, iar asta m-a bucurat nespus! La această acțiune, domnul Dan Tertici, inițiatorul proiectului, a prezentat un moment introductiv al poveștii mele de viață. Eu mă aflam retras undeva, departe de public, dar puteam să zăresc reacțiile oamenilor prezenți la acest eveniment și le-am urmărit cu atenție și curiozitate.

La un moment dat, am fost invitat în mijlocul mulțimii unde am povestit despre experiența vieții mele și despre proiectele de voluntariat. A fost un moment foarte special pentru mine și pentru prima oară când am primit flori cu însemnele tricolorului. De asemenea, am primit o diplomă de onoare cu un mesaj puternic, pe spatele acesteia aflându-se semnăturile “Societății Civile din Deva” care a participat la eveniment. Spre finalul acțiunii, o companie locală mi-a dăruit un computer desktop.

Acest eveniment mi s-a părut foarte special, având în vedere că toate aceste aprecieri au venit din partea societății civile din Deva și nu din partea unei instituții locale. Proiectul “Premintii fără premii” este interesant și benefic pentru că își propune să promoveze valorile românești din toate ariile de activitate: voluntari, actori, muzicieni, cercetători.

Mulțumesc organizatorilor: Dan Terteci, Zoard Bocaniciu, Anca Rădulescu.
De asemenea, le mulțumesc tuturor celor care se implică în promovarea și desfășurarea acestor campanii.

 

Moldova (8)
Astăzi am avut ocazia să vizitez capitala Chișinău – Republica Moldova.
Cu bucurie am onorat invitația dnei Ștefania, președinta Asoc. Blue Heron Foundation să le împărtășesc tinerilor și copiilor instituționalizați, despre “Mișcarea în Voluntariat”, prezentând astfel și o mică parte din povestea mea de viață.
Cu recunoștiință,
Ionuț Ursu

10488132_970128363021016_6958308701303490285_n

La data de 6 mai am decis să plec în Nepal. Cele 7,8 grade pe Richter au zguduit o lume, nu doar o ţară. După cutremurul din 25 aprilie mi-am spus că vreau să ajut prin ceea ce ştiu sa fac una dintre comunităţile din Nepal. M-am alăturat unei echipe de alţi români care erau deja acolo, acţionând într-o zonă grav afectată– Dahding.

Prima săptămâna de voluntariat s- a desfășurat în satul Dahding aflat la o cotă de 2.500 – 3000 m. Aici am lucrat alături de o echipă formată din patru doctori, două asistente, doi farmacişti, oferind asistenţă medicală locuitorilor din această comunitate.

În zona Dahling, o aglomerare de opt sate, am dat o mâna de ajutor şi la ridicarea de corturi temporale.

În următoarele două săptămâni am lucrat cu echipa medicală de la ambulanță şi echipa de chirurgi din cadrul spitalului Manmohan Memorial Community Hospital – Kathmandu. Aici am avut cazuri diverse şi foarte multe urgențe. Am ajutat echipa de medici chirurgi din spital, dându-le instrumentarul la mână în timpul intervenţiilor chirurgicale, apoi în saloane am pansat pacienții și am pus perfuzii. În fapt, am acordat orice alt sprijin la care m-am priceput. La fiecare intervenție chirurgicală la care am participat am învățat să prețuiesc şi mai mult viața ce înseamnă orice capăt de aţă. Când nu mai ai nimic acel capăt te poate salva .

M-a impresionat cum medicii își mulțumesc unul altuia după fiecare intervenție , toți se respectă foarte mult între ei – medici, asistenți, anesteziști – sunt foarte receptivi, când vine vorba de un sfat dat unul altuia.

Oamenii de acolo par să se obișnuiască cu situația fiind învățați să supraviețuiască în condiții grele. Se ajută între ei, se susțin, dacă unul are mai mult, oferă și celor care nu au.

Anii de voluntariat pe care i-am efectuat în cadrul Serviciului de Ambulanta Bucutesti-Ilfov ( SABIF ) m-au ajutat acum să acționez profesionist în cazurile cu care m-am confruntat în Dhading şi Kathmandu.

Programul a fost foarte încărcat, dar benefic oamenilor care au avut nevoie de sprijinul nostru.

Experienţa din Nepal, cu oamenii de acolo a fost una deosebit de specială şi emoţionantă. Modul în care oamenii se poartă unii cu alţii, dezastrul rămas după cele două cutremure mari, replicile numeroase care ajunseseră să facă parte din viaţa de zi cu zi, ruinele din Kathmandu, străzile care nu mai erau străzi, clădirile prăbuşite, modul de cooperare cu echipele de intervenţie medicală, cu pacienţii din spitale şi cu oamenii de pe stradă dar şi cu autorităţile, toate acestea sunt greu de de exprimat în cuvinte.

Sunt mulțumit și mă bucur că m- a ajutat sănătatea și am avut putere să dăruiesc din puținul priceperii mele.

Știu că ajutorul meu a fost cât un strop de apa într-un ocean imens de nevoi, durere, lipsuri, deznădejde, dar și de înfruntare cu demnitate a situației.

Doresc în primul rând să le mulțumesc celor care m-au sprijinit pentru a ajunge în Nepal și pentru a-mi continua activitatea acolo : Mihai Lupu și Anca Dănila. Le mulţumesc celor care m-au susținut și au avut grijă de mine în Nepal: Gopi și Ranju.
De asemenea, le mulțumesc sponsorilor principali: Florin Madar, Director General al companiei Temad Distribution din Brașov, Ancăi Rădulescu și tuturor celor care au constituit un sprijin real în desfăşurarea acestei acţiuni.

Mulțumesc celor care s-au implicat în acțiunile mele de voluntariat celor care au fost alături de mine cu inima, cu gânduri lor bune și cu sfaturile de încurajare. Așa am putut rezista departe de țară: știindu-vă pe voi alături de mine, simțindu-mă susținut și având sentimentul că nu sunt singur.
Am plecat de acolo cu inimă strânsă la data de 1 iunie ora locală din Nepal 7:45 iar la 23:30 avionul ateriza pe pământ românesc. Tot acest drum a fost cu multă încărcătură emoțională, experiență profesională și, mai ales, cu multe amintiri de neuitat.